Orasul este asemenea unui organism si trebuie sa functioneze, trebuie vazut cate fluxuri poate sa suporte. De aceea este important sa se realizeze o negociere intre toti factorii de decizie in realizarea proiectului, cat construim si cum construim, implicatiile pentru spatiul public si functionalitatea utilitatilor de interes public. Este necesar ca si investitorul sa-si asume prin negociere o parte din interventia in responsabilitatea publica, pentru a evita intensificarea problemelor actuale de circulatie existente in Capitala, mai ales in anumite puncte urbane.

Interviu cu Arh. Vlad Cavarnali, Manager General al companiei Alpha Studio.

Care considerati ca ar fi aspectele esentiale cu privire la arhitectura de corporatie?

Cred ca exista cel putin doua puncte de vedere din care trebuie discutata problema realizarii arhitecturii de corporatie pentru proiectele de birouri. In primul rand, as mentiona arhitectura ca act de creatie care aduce un beneficiu, pe de o parte, atat orasului, cat si clientului, si pe de alta parte a calitatii, a imbunatatirii vietii printr-un obiect de arhitectura de calitate (ce poate fi un ansamblu, compozitie arhitecturala). In al doilea rand, m-as referi la perspectiva de business a arhitecturii, vazuta ca rezultat al unui intreg sir de ecuatii ce iau in considerare calitatile pe care le poate oferi amplasamentul, contextul urban central sau periferic, accesibilitatea si posibilitatea de a raspunde la o necesitate a orasului, cum ar fi includerea in proiect a unor zone de joaca, spatii verzi, spatii de cultura sau de entertainment.

Cele doua perspective, arhitectura ca act de creatie si ca idee de business, trebuie sa lucreze impreuna, sa creeze o sinergie, pentru ca proiectul sa se dezvolte si sa reprezinte o imagine a evolutiei corporatiei respective, avand si rolul unei integrari a obiectului de arhitectura in tesutul urban si istoric al zonei.

Ar trebui creata formula cea mai buna de realizare a arhitecturii atat ca act de creatie, cat si ca dezvoltare, prin formarea unui grup de profesionisti sau a unei agentii de dezvoltare, in care arhitectul sa fie integrat si sa actioneze ca un fel de Executive Manager, pentru proiectul respectiv sau pentru mai multe proiecte..

Pe linie conceptuala, se poate pastra o anumita calitate arhitecturala, tinand cont de principiile ce au la baza folosirea materialelor ecologice si durabilitatea, precum si a tehnologiilor performante.

Ce inseamna un proiect de arhitectura de birouri bine realizat?

Solutia pentru proiectul de birouri trebuie abordata dintr-o perspectiva de proiectare urbana, vizand concentrarea factorilor si a intereselor pe piata de investitii autohtona, cautand sa reuneasca, sa gaseasca un consens intre aceste elemente. Totul porneste de la locul in care va fi amplasat obiectul de arhitectura, de la accesibilitate, pentru ca un proiect de birouri genereaza o crestere a traficului atat dimineata, cat si dupa-amiaza. Intai trebuie rezolvata aceasta problema a traficului. Orasul este asemenea unui organism si trebuie sa functioneze, trebuie vazut cate fluxuri poate sa suporte. De aceea este important sa se realizeze o negociere intre toti factorii de decizie in realizarea proiectului, cat construim si cum construim, implicatiile pentru spatiul public si functionalitatea utilitatilor de interes public. Este necesar ca si investitorul sa-si asume prin negociere o parte din interventia in responsabilitatea publica, pentru a evita intensificarea problemelor actuale de circulatie existente in Capitala, mai ales in anumite puncte urbane.

Ce ne puteti spune despre designul unui proiect de birouri?

Proiectul unei cladiri de birouri sau al unui complex de spatii de birouri trebuie sa raspunda unei idei, unei intrebari aparute de fiecare data, si anume cum sa se micsoreze starea de stres pentru cei care vor fi prezenti acolo. Astfel, prin toate elementele de care un arhitect dispune se va elabora o configuratie optima, in primul rand un design cu impact asupra zonei, si in al doilea rand un design cu impact asupra individului.

Proiectul de design asupra zonei trebuie sa fie minimalist, simplificat si neutru. Pot fi luate in considerare solutii de integrare a proiectului intr-un anumit sit, prin utilizarea principiilor contrastului sau asemanarii obiectului de arhitectura cu situl. In acest context, clientul isi impune propriile idei, de multe ori nefiind cele mai benefice pentru imaginea orasului. Multi arhitecti nu mai sunt intrebati, fiind supusi unei relatii pur financiare, respectand comanda clientului mai mult decat necesitatile de dezvoltare ale acestui oras. Intregul proces de elaborare si definitivare a proiectului de birouri devine o negociere a arhitectului. Exista plusuri si minusuri care fluctueaza, dar investitia trebuie sa fie un raspuns la nevoile comunitatii in primul rand, si abia apoi pentru planul de afaceri al clientului.

Referitor la perspectiva realizarii designului ca impact asupra individului, consider ca este important ca in momentul in care intri intr-un spatiu de birouri sa percepi locul ca daruindu-ti o stare confortabila, fara stres. Designul obiectivului trebuie sa reprezinte o solutie benefica, atat pentru cladire, cat si pentru persoanele care vor actiona in acel spatiu. Pentru a se obtine o anumita facilitate in crearea identitatii spatiului interior, a culturii organizationale, a unui anumit tip de design, se opteaza pentru o arhitectura contemporana a spatiilor deschise. Printr-un proiect de acest gen se poate acorda un spatiu propriu de activitate de minimum zece metri pentru o persoana. Se poate aduce in discutie si posibilitatea identificarii imaginii arhitectului cu a unei cladiri, in momentul in care participi alaturi de dezvoltator ca partener in ceea ce priveste calitatea obiectului de arhitectura.

Ce schimbari poate aduce un proiect de birouri prin lifestyle-ul propus pe piata de profil?

Tinand cont de dinamica arhitecturii, de estetica actuala, se cauta imbinarea unei functionalitati moderne cu siguranta si calitatea materialelor ecologice, pornind de la conceptul ca spatiul de birouri nu este doar unul in care sa lucrezi, ci implica o anumita personalizare si creare a unui ambient confortabil, arhitectul fiind cel care echilibreaza, care pastreaza proportiile. Totodata, se impune aducerea afacerii in parametrii apropiati ideii de arhitectura si cerintelor comunitatii, care sunt greu de negociat, in conditiile in care clientul doreste suta la suta profit si cladiri-turn cu peste 20 de etaje si in ritmul dominant al cresterii investitiilor in Romania.

Se manifesta o tendinta mai dinamica de includere in cadrul proiectelor de birouri a materialelor si a tehnologiilor ecologice. Noi avem in faza de dezvoltare proiectul unui complex de imobile de birouri in zona de nord a Capitalei (“Platinum Business and Convention Center”), in care vom utiliza in special materiale ecologice – lemn si piatra. De asemenea, speram sa fie incorporate si centrale de cogenerare a energiei solare. Fiecare proiect propune un lifestyle, o anumita organizare a spatiului, care ii confera anumite trasaturi esentiale si o anume identitate. Prin complexul de afaceri “Platinum” am propus o solutie deosebita de amenajare a spatiilor publice, de nonagresivitate a mediului, de absorbtie a atmosferei locului prin fatadele cladirilor, dupa principii zen, care sa produca elemente de relaxare, cat mai multa imagine verde, copaci etc.

Care sunt tendintele pietei de birouri in Capitala?

In urmatorii doi-trei ani, oferta totala de spatii de birouri va ajunge la un milion de metri patrati construiti in Bucuresti, la nivel national necesitatea fiind mult mai mare. Raportul dintre cerere si oferta nu este inca echilibrat, cererea fiind mare si oferta nu prea, presiune mare existand pe zona de nord, unde situatia infrastructurii nu le permite autoritatilor sa avizeze prea multe proiecte. Aceasta zona pare accesibila, dar pana se va finaliza reteaua de drumuri vor fi anumite dificultati pentru dezvoltarea ei.

Un alt aspect important in dinamica orasului este reprezentat de definitivarea si reglementarea legaturilor de acces Bucuresti-Ploiesti, Sisesti, Petricani. Din punctul de vedere al abordarii strategice a dezvoltarii Capitalei, se pune intrebarea: Ce vrem de la acest oras, sa fie o capitala europeana sau un oras de tranzit al afacerilor intre Orient si Occident? Consider ca trebuie definite liniile de dezvoltare la un nivel mult mai bine structurat, detaliat si pe termen mediu si lung. Este necesar a se defini necesitatea pentru fiecare segment imobiliar si zona unde este propice sa investeasca firmele interesate.
La ora actuala, Bucurestiul si zonele adiacente produc 40% din PIB, in mare parte din piata de dezvoltare imobiliara, in conditiile in care orasul este un melanj de functiuni si cu o disfunctionalitate majora in reteaua urbana si, din pacate, cu o arhitectura de slaba calitate. Va trebui sa aducem orasul la nivelul unei capitale europene, cu valori, identitati, spatii verzi (parcuri), gradini, si nu in ultimul rand functionalitati.

Totodata, pe piata locala se observa un fenomen intr-o oarecare masura neplacut, prin aparitia acelor dezvoltatori internationali, avand in echipa propriii arhitecti care cer implementarea unor parametri maximali, netinand seama de context. Asta provine dintr-o necunoastere a locului, a culturii traditionale, fiind un interes mult mai mare pentru profit, pentru o cultura imprumutata, consumista, negand propria identitate. Trebuie gasit acel consens pentru a nu se renunta la valorile traditionale arhitecturale si a se minimaliza efectele stilului colonial.

Sursa: www.zdi.ro